Este bine ca omul să se căsătorească la o vârstă
tânără. Este corectă zicala care spune: „Sau căsătoreşte-te de mic, sau
călugăreşte-te de mic”.
Când omul înaintează în vârstă, le trece pe toate prin raţiune, şi-i este foarte greu să ia hotărârea să se căsătorească.
Omul trebuie s-o privească pe logodnica sa ca pe o
soră. Logodna să fie scurtă şi să nu dureze mult timp. În timpul
logodnei cei doi trebuie să se înfrâneze, să fie cu luare aminte şi să
ducă lupta lor cu râvnă, ca să-L primească pe Hristos în ajutor.
Gândul rău a intrat în lume şi în relaţiile dintre oameni, şi tinerii le gândesc pe toate cu viclenie.
Aşa cum ciorchinele dacă-l rupi de coardă se usucă
şi nu se coace, la fel şi iubirea dacă o desparţi de Taina Nunţii, prin
care se hrăneşte cu harul lui Dumnezeu, mai devreme sau mai târziu se va
veşteji.
Şi în cadrul căsătoriei omul trebuie să se reţină pe
sine de la plăceri. Să pună stavilă iubirii de plăceri prin lupta lui
râvnitoare. Să nu lase neînfrânate patimile lui şi, pe cât se poate, să
se înfrâneze.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu