Toate
slujbele Marelui Post sunt reunite de gândul pregătirii pentru Sfintele
Paşti, ca să-L întâmpinăm cu inimă curată pe Hristos cel înviat. De ce
ne pregătim astfel? Ce înseamnă Pastele? Pastele înseamnă gustarea
bucuriei raiului. În ce constă această bucurie? În a-L vedea pe Dumnezeu
şi slava Sa! Biserica iubeşte slava lui Dumnezeu. Când sărbătoreşte
Biruinţa Ortodoxiei, Biserica săvârşeşte această prăznuire în ziua
repunerii în drepturi a cinstirii icoanelor.
Icoana
ne aminteşte de Hristos-Dumnezeul-Om pe pământ. Icoanele sfinţilor ne
amintesc de toţi cei care L-au urmat pe Hristos, care i-au fost
credincioşi şi devotaţi, care au ars de iubire pentru El. Cinstirea
sfintelor icoane este cinstirea slavei lui Dumnezeu: cine se bucură de
slava lui Dumnezeu şi de tot ce aminteşte de ea în viaţa aceasta, acela
se va bucura şi în veacul viitor. Cine în viaţa aceasta a năzuit spre
Dumnezeu, acela va alerga cu bucurie la El, când la Judecata de Apoi va
auzi cuvântul: „Veniţi la Mine, binecuvântaţilor!”.
Toţi
cei ce nu ştiu să se bucure de slava lui Dumnezeu, cei cărora lumea lui
Dumnezeu şi legile ei îi nemulţumesc, cei ce iubesc întunericul sau
semiîntunericul, cei ce nu iubesc lumina, aceia nu vor veni la chemarea:
„Veniţi la Mine, binecuvântaţilor!”. Aceia se vor da la o parte
indignaţi, nemulţumiţi, invidioşi şi mânioşi pe cei blânzi şi smeriţi,
care vor merge spre lumină, mânioşi pe Dumnezeu însuşi, pe Care îl vor
învinui pentru starea în care se află; mânioşi pe ei înşişi, însă fără a
voi să-şi recunoască vinovăţia. Această stare este tocmai chinul cel
adevărat.
Începutul
iadului este aici, pe pământ. De asemeni, şi raiul începe în inima
omului, încă din viaţa pământească. Încă de aici ni se întâmplă să ne
atingem de cele dumnezeieşti, în ziua Luminoasei învieri şi când ne
împărtăşim cu vrednicie. Trebuie să ne pregătim pentru spovedanie.
Trebuie
să scoatem afară toată molima, căci de vom lăsa chiar o parte, va
începe să facă puroi. Trebuie să ne rugăm pentru pocăinţă şi pentru
bucuria curăţirii, pentru ca o rază de lumină să se atingă de sufletul
nostru şi el să îndrăgească lumina. Trebuie să ne rugăm ca să-L
întâmpinăm cu inimă curată pe Hristos cel înviat, ca să gustăm astfel
cât de puţin din bucuria împărăţiei Cereşti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu