1.Încã de când este mic, sã nu îi refuzaţi absolut nimic. Daţi-i orice
îşi doreşte, orice cere, mai ales atunci când plânge. Astfel va creşte
şi va crede cã toţi îi sunt datori cu toate şi cã are numai drepturi.
2.Când va începe sã vorbeascã urât şi sã ocãrascã, voi sã râdeţi. Astfel îl veţi face sã înţeleagã cã este foarte "deştept"!.
3.Nu îi spuneţi niciodatã: "Aceasta este o faptã rea!" Aşa spun numai cei
cu concepţii învechite. Când mai târziu va creşte şi va întâlni
greutãţile vieţii sau ceva rãu i se va întâmpla, atunci va avea
certitudinea cã societatea este aceea care îl nedreptãţeşte.
4.Sã adunaţi voi, ceea ce el aruncã încolo şi încoace - cãrţi, haine,
pantofi ...- Sã nu îi spuneţi niciodatã: "Adunã-le, pune-le la loc!"
Astfel va crede cã mama este roaba sa, şi cã pentru toate sunt
responsabili ceilalţi.
5.Lãsaţi-l sã vadã orice (mai ales la televizor) şi sã citeascã de toate,
fãrã sã îl îndrumaţi niciodatã.
Copilul vostru este genial şi ştie sã
facã distincţie! Educaţia lui va fi astfel foarte vastã!
6.Sã nu îi daţi nici un fel de educaţie duhovniceascã. Sã vorbiţi în
bãtaie de joc despre credinţã, Bisericã, preoţi şi despre toţi aceia
care îi urmeazã. Când copilul va creşte, "va putea alege şi singur".
7.Daţi-i din belşug bani de cheltuialã, ca nu cumva sã se simtã mai
prejos decât ceilalţi copii şi "ca sã nu ducã lipsã, aşa cum am dus
noi". Când va creşte mare, va fi sigur cã valoarea unui om se judecã
dupã câţi bani are, indiferent de modul prin care i-a dobândit.
8.Sã nu îi spuneţi niciodatã: "Fã asta!" sau "Nu face aia!", deoarece
astfel se va simţi presat; nu respectaţi libertatea şi personalitatea
lui. Se poate chiar sã îi provocaţi... anumite traume psihice! Atunci
când va creşte va crede cã în viaţã trebuie numai sã porunceşti şi sã nu
asculţi niciodatã de nimeni.
9.Sã vã certaţi, sã vã ocãrâţi, sã vã jigniţi unul pe celãlalt în faţa
copiilor fãrã nici o ruşine. (Nu vã îngrijoraţi, nu îi veţi provoca
astfel nici un fel de traumã psihicã! ). Mai târziu, când se va
cãsãtori, i se va pãrea normal sã facã aceleaşi lucruri.
10.Când va începe sã cunoascã plãcerile trupeşti şi sã se afunde în plasa
acestora, voi sã vã faceţi cã nu observaţi. Sã nu îi vorbiţi, sã nu îl
îndrumaţi, sã nu îl sfãtuiţi. Lãsaţi-l sã se izbeascã singur de
probleme, "de vreme ce aşa este firesc".
11.Sã îi luaţi întotdeauna apãrarea faţã de profesori sau vecini. Sã nu
credeţi niciodatã cã "îngeraşul vostru" poate sã facã obrãznicii şi
fapte rele. Certaţi-vã cu aceia care vã atrag atenţia în mod prietenesc
şi bine intenţionat. Sunt invidioşi şi defãimãtori.
Când veţi merge la secţia de poliție, unde l-au arestat pentru cã a
furat bani sau a consumat droguri, strigaţi cu putere în faţa tuturor cã
este un copil rãu, un hoţ, cã v-aţi jertfit pentru binele lui dar nu
aţi reuşit niciodatã sã îl faceţi sã înţeleagã. Astfel, voi veţi ieși
basma curatã, justificaţi în faţa celorlalţi.
Pregãtiţi-vã pentru o viaţã plinã de durere şi tristeţe. O veţi avea!
(Irineu - Episcop de Ecaterinburg şi Irbitk, Mamă, ai grijă! : Călăuziri pentru creşterea şi educarea ortodoxă a copiilor, Editura Bunavestire)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu