"Noi nu trebuie doar sa iertam, ci sa si uitam. Nu ierta doar din ascultare fata de Dumnezeu, ci din placere pentru ceilalti "
Cam asta e ceea ce ar trebui sa facem in privinta iertarii. De multe ori se iarta, spunand asta numai formal, sau dupa cum spune Sf.Ioan Gura de Aur "doar din ascultare de Dumnezeu", adica sa stii ca ai spus-o pur si simplu, fara a patrunde de fapt in miezul iertarii...chiar daca in inima ta nu ai simtit asta cu adevarat.
Asta cred ca se intampla de cele mai multe ori in viata. Spunem ca iertam, dar de fapt nu este asa. Pentru o vreme ne simtim bine ca ne'am cerut iertare, ne simtim usurati pe moment, insa mai tarziu incepi sa te simti vinovat si nemultumit de ceea ce ai facut
Asta pentru ca nu ai iertat, ci doar ai trecut in nepasare tot ce s'a intamplat, toate intamplarile.
Asta pentru ca... inca nu ai invatat sa ierti si apoi sa uiti.
Asta pentru ca... inca nu ai invatat sa ridici capul sus dupa fiecare infrangere.
Asta pentru ca... crezi ca nu e vina ta si mereu astepti din partea celuilalt sa isi ceara iertare.
Asta pentru ca... nu purtam mereu in suflet, invataturile multor sfinti si ale Domnului, care isi iubeau dusmanii si chiar se rugau pentru ei.
Asta pentru ca... noi intotdeauna alegem ce ne este mai comod si simplu: "A iubi pe cel drag este un lucru al firii; a iubi si pe vrajmasi este un lucru al harului."
Insa sa avem mereu nadejde in Domnul ca El ne cunoaste cel mai bine neputintele, rugandu'L sa ne ajute sa invatam sa iertam, oferindu'ne putere si intelepciune, spre a putea trece mai usor prin orice incercare, care nu ne este oferita decat pentru pacatele savarsite de noi si la urma urmei sunt trimise pentru mantuirea noastra.
Insa, nu trebuie sa ne lasam invinsi de nimic si mereu sa ne gandim ca :"Neputinta trupului trebuie sa dea o noua putere sufletului nostru" (Sf Ioan Gura de Aur)
Si sa iti pui mereu intrebare: Cand n'am iertat eu insumi, mai pot sa fiu iertat?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu